Contraspionaj

Activitatea de contraspionaj a apărut din necesitatea de a gestiona acțiunile ostile derulate de spionii altor state.

De-a lungul timpului, odată cu evoluția tehnologică, dar și cu schimbările de pe scena internațională, contraspionajul s-a adaptat la noile provocări și, pe lângă activitatea clasică de „a urmări adversarul”, a adoptat o atitudine pro-activă prin care să protejeze interesele naționale și ale aliaților de interferențele altor actori.

Ce fac spionii?

Spionii „din teren” accesează persoane care le pot oferi informații de interes, care pot adopta decizii sau pot influența luarea unor decizii în defavoarea intereselor naționale ale României.

Informațiile de interes sunt din domeniile politic, militar, economic, tehnologic și cercetare și pot susține crearea unor eventuale „oportunități” pentru adversari de a ajunge într-o relație favorizantă cu statul român sau aliații săi.

Cum se face contraspionajul?

Pornind de la avantajul terenului propriu, ofițerul de contraspionaj utilizează instrumente variate prin care își propune să cunoască adversarul, obiectivele sale în țara noastră și să prevină, în mod discret, materializarea acestora. Principala caracteristică a „Jocului din umbră” este de a-i oferi adversarului impresia că nu este „urmărit” și că acțiunile sale nu sunt cunoscute. Capacitatea de anticipare este esențială pentru a fi mereu „cu un pas” înaintea adversarului și de a-i crea impresia spionului că eșecul lui este datorat unor coincidențe

Ce calități are un contraspion?

Contraspionajul este o activitate elitistă, în care ofițerul de contrainformații este pregătit să înfrunte un adversar cel puțin la fel de competent. Contraspionul trebuie să aibă un profil psihologic puternic, răbdare, creativitate, determinare și perseverență. Latura creativă oferă avantajul de a te „juca” cu adversarul, de a-i anticipa următoarele mișcări și de a-l determina să comită erori.

Având toate aceste calități, contraspionul rămâne „un erou nevăzut” pentru că nimeni în afara serviciului nu află numele său real, nimeni știe cum arată, cum își servește patria, fiind doar un om care se pierde în mulțime.

De ce este România o țintă?

Statutul țării noastre de membru UE și NATO, precum și poziționarea geo-strategică cu o relevanță de necontestat în prezent transformă teritoriul național într-un teren de manifestare a intereselor și obiectivelor actorilor ostili, cu intensități variabile în funcție de potența acestora sau raportarea de moment la România. Din acest motiv trebuie să fim prezenți și alerți, poziționați strategic în mediile țintite de adversari și permanent preocupați de prevenție și contracarare.

Cum îți poți da seama dacă ești tu ținta unui spion?

Dacă în cercul tău relațional apare o persoană care pare interesat de cariera ta, cercul tău relațional și îți oferă „recompense” (financiare sau de altă natură), este posibil să fii ținta unui serviciu de spionaj.

Dacă ai suspiciuni, ne poți semnala astfel de situații telefonic sau prin intermediul poștei electronice, folosind datele din secțiunea Contact/Relații cu publicul

Filme, lectură

Dacă vrei să afli mai multe, activitatea de contraspionaj este surprinsă în cărți, filme, seriale care prezintă aspecte reale, din viața de zi cu zi a unor spioni și contraspioni. Desigur, cazurile prezentate sunt împachetate într-o formă artistică, dar cuprind și aspecte reale.

Cărți: Our Man in Damascus (Eli Ben-Hanan); Cum să prinzi un spion? Arta contraspionajului (James M. Olson); Cum să prinzi un spion rus? (Naveed Jamali, Ellis Henican); Un spion de miliarde (David E. Hoffman); Joc Dublu (Edward Lucas); Russians Among Us (Gordon Corera).

Filme și seriale: Spy/Master, The Americans, Diplomata, Condor, The Spy; Tinker Taylor Soldier Spy, Spy Ops etc.