Întrebari frecvente

SRI este principalul serviciu de informaţii din România specializat în culegerea, analizarea şi valorificarea informaţiilor obţinute în interiorul ţării. Misiunea sa este de a cunoaşte, preveni şi contracara ameninţările la adresa securităţii naţionale, aşa cum sunt acestea definite de lege.

SRI este parte componentă a sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională.

Rolul Serviciului Român de Informaţii, aşa cum este definit de Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României (republicată, cu modificările şi completările ulterioare) şi de Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii (cu modificările şi completările ulterioare), este de a contribui, împreună cu celelalte instituţii responsabile ale statului, la realizarea securităţii naţionale a României, prin înlăturarea ameninţărilor de natură a pune în pericol legalitatea, echilibrul şi stabilitatea economică, socială şi politică a ţării, precum şi drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor.

Potrivit legislaţiei în vigoare, informaţiile din domeniul securităţii naţionale pot fi comunicate către următorii beneficiari:

• Preşedinţii Senatului, Camerei Deputaţilor şi comisiilor permanente pentru apărare şi asigurarea ordinii publice ale celor două camere ale Parlamentului;
• Miniştri şi şefii departamentelor din ministere, când informaţiile privesc probleme ce au legătură cu domeniile de activitate pe care le coordonează sau de care răspund;
• Prefecţi, primarul general al Capitalei, preşedinţii Consiliilor Judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti, pentru probleme ce vizează competenţa acestora;
• Organele de urmărire penală, când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni;
• Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este, de asemenea, informat cu privire la aspecte ce privesc securitatea naţională, în virtutea atribuţiilor ce îi revin privind organizarea şi coordonarea activităţii Serviciului.

Comunicarea informaţiilor se realizează cu aprobarea directorului SRI.

SRI are competenţe în prevenirea şi combaterea terorismului, cyber intelligence, apărarea valorilor constituţionale, contraspionaj, securitate economică, ameninţări transfrontaliere, protecţia informaţiilor clasificate, transportul corespondenţei clasificate şi oficiale neclasificate.

În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, SRI cooperează cu instituţiile care au competenţe în domeniul securităţii naţionale - Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Justiţiei, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, cu Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei, Direcţia Generală a Vămilor, precum şi cu celelalte organe ale administraţiei publice.

SRI este coordonator tehnic al Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului.

De asemenea, cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, SRI cooperează cu servicii şi organizaţii partenere din străinătate şi este membru al celor mai selecte cluburi de intelligence din lume.

Prin specificul activităţii sale, orice serviciu de informaţii din lume are o activitate discretă, protejată ca atare de legea fiecărui stat. Având în vedere că operaţiunile desfăşurate de SRI sunt clasificate secrete de stat, activitatea Serviciului nu este vizibilă permanent.

De altfel, atât noi, cât şi celelalte categorii profesionale care lucrează cu informaţii clasificate, suntem obligaţi să păstrăm cu stricteţe secretul, chiar şi după încetarea raporturilor de muncă.

Activitatea SRI este supusă controlului parlamentar, prin Comisia comună a celor două Camere.

Examinarea cazurilor în care se semnalează încălcări ale prevederilor constituţionale şi ale altor dispoziţii legale în activitatea instituţiei noastre este de competenţa Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.

Lucrările şi actele Comisiei fac parte din categoria secretelor de stat, iar specialiştii cooptaţi de comisie în exercitarea atribuţiilor de control au obligaţia să respecte dispoziţiile legale cu privire la apărarea secretului de stat şi să protejeze datele şi informaţiile de care iau cunoştinţă.

Legislaţia care reglementează activitatea Serviciului, cea referitoare la securitatea naţională, precum şi statutul cadrelor militare prevăd interdicţia personalului acestuia de a face parte din partide sau alte organizaţii cu caracter politic ori secret, precum şi de a fi folosit în scopuri politice.

Misiunile Serviciului Român de Informaţii sunt executate cu respectarea strictă a atribuţiilor şi limitelor legale cărora li se circumscrie, în mod inerent, neutralitatea politică.

Serviciul Român de Informaţii nu întreprinde nicio acţiune care să promoveze sau să lezeze interesele partidelor politice sau ale persoanelor fizice ori juridice, cu excepţia situaţiilor în care acţiunile acestora contravin securităţii naţionale.

Angajații SRI sunt profesioniști din diverse domenii de activitate, care cred în misiunea instituţiei, contribuind la asigurarea securităţii naţionale şi a cetăţenilor României, și care corespund unor standarde înalte de pregătire și unor exigențe morale și profesionale sporite. Patriotismul, onoarea, curajul sunt valori care îi caracterizează și care determină sensul acțiunilor lor.

Potrivit legislaţiei în vigoare, nu putem confirma sau infirma apartenenţa unei persoane la instituţia noastră, informaţiile respective fiind exceptate de la accesul liber al cetăţenilor, conform art.12 alin.(1) lit.a) şi lit.d) din Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public (cu modificările şi completările ulterioare). Totodată, menţionăm că, în conformitate cu prevederile Legii nr.223/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor şi adeverinţelor de către autorităţile publice centrale şi locale, instituţia noastră eliberează foştilor angajaţi documente care atestă raporturile de serviciu dintre părţi.

Personalul SRI se compune, potrivit legii, din cadre militare şi salariaţi civili, care îndeplinesc atribuţii operative şi administrative. Personalul operativ al SRI îşi desfăşoară activitatea deschis sau acoperit, în raport cu nevoile de asigurare a securităţii naţionale şi în conformitate cu prevederile cadrului legal.

Nici una, nici alta. Ofiţerii SRI desfăşoară misiuni complexe, în cadrul cărora culeg, analizează şi prelucrează date, pe care le transformă în produse de intelligence, care constituie suport pentru decizia strategică adoptată de preşedintele ţării şi decizionalii din aparatul administrativ. SRI nu formulează recomandări, ci prezintă opţiuni în chestiuni care privesc securitatea naţională. Dincolo de mit, misiunile derulate de ofiţerii SRI implică o responsabilitate deosebită, uneori în situaţii de risc extrem şi fără a avea strălucirea din filmele cu James Bond sau metodele de lucru din legendele despre Securitate, iar rezultatul trebuie să fie oportun pentru cetăţeni. În peste 25 de ani de activitate, prin misiuni de succes într-un mediu intern şi internaţional în continuă transformare, SRI şi-a câştigat propria identitate.

Serviciul Român de informaţii nu poate efectua acte de cercetare penală, nu poate lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici nu dispune de spaţii proprii de arest.

Totuşi, în cazul constatării unei infracţiuni flagrante la regimul securităţii naţionale stabilit de lege, a unui atentat sau act terorist ori a unor tentative sau acte preparatorii la asemenea infracţiuni, dacă sunt pedepsite de lege, ofiţerii Serviciului Român de Informaţii îl pot reţine pe făptuitor, predându-l de îndată organelor judiciare competente împreună cu actul de constatare şi corpurile delicte.

Potrivit dispoziţiilor art.42 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii (cu modificările şi completările ulterioare) şi ale art.62 alin.(1) lit.a) din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice (cu modificările şi completările ulterioare), Serviciul Român de Informaţii este o instituţie publică, finanţată integral de la bugetul de stat.

Bugetul Serviciului Român de Informaţii, aprobat prin legile bugetare anuale, se publică în Monitorul Oficial - partea I, fiind structurat potrivit Clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.1954/2005.

Informaţiile referitoare la bugetul şi bilanţul Serviciului sunt publicate pe site-ul propriu, www.sri.ro.

Conform prevederilor art.67 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice (cu modificările şi completările ulterioare), "Guvernul poate aproba înfiinţarea de activităţi finanţate integral din venituri proprii pe lângă unele instituţii publice […] stabilind totodată domeniul de activitate, sistemul de organizare şi funcţionare a acestor activităţi, categoriile de venituri şi natura cheltuielilor".

Astfel, în baza HG nr.1411/2004 privind aprobarea înfiinţării, pe lângă Serviciul Român de Informaţii, a unor activităţi finanţate integral din venituri proprii (cu modificările şi completările ulterioare), Serviciul a fost autorizat să desfăşoare activităţi finanţate integral din venituri proprii, în principal fiind vizate următoarele domenii:

• cercetarea, proiectarea şi realizarea de sisteme şi echipamente pentru înregistrarea, stocarea, transmisia şi protecţia informaţiilor;
• efectuarea de expertize tehnice, consultanţă şi pregătire a specialiştilor pentru apărare, ordine publică şi securitate naţională;
• evaluarea şi certificarea sistemelor criptografice şi a aparatelor de criptare a comunicaţiilor.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, veniturile proprii din care se finanţează activităţile menţionate provin din încasări obţinute din realizarea acestora, donaţii şi sponsorizări, precum şi alte încasări, în condiţiile legii.

Din aceste surse, se pot efectua cheltuieli curente şi de capital pentru realizarea activităţilor finanţate integral din venituri proprii, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

Bugetul de venituri şi cheltuieli pentru activităţile finanţate integral din venituri proprii se elaborează şi se aprobă odată cu bugetul Serviciului, conform prevederilor Legii nr. 500/2002.

Detalii privind oportunităţile de angajare în SRI se regăsesc la secțiunea Cariere, unde poate fi completat un formular online. De asemenea, pot fi solicitate informații la Sectorul de Relaţii cu Cetățenii din Bucureşti, Bd. Libertăţii nr.14, Sector 5, la sediile Direcţiilor Regionale de Informaţii sau se poate trimite o solicitare pe adresa de e-mail a departamentului central de resurse umane, [email protected].

SRI oferă angajaţilor săi posibilitatea de a lucra într-un mediu motivant, de a se dezvolta și de a contribui la proiecte unice sau de a colabora în acțiuni importante, alături de specialiști din servicii partenere renumite. În plus, aceştia beneficiază de unele modalităţi de recompensare conform legislației în vigoare, pot accesa programe de pregătire înalt specializate, precum şi un pachet de beneficii care include facilităţi de recuperare a capacităţii de muncă în centrele proprii şi pentru asigurarea stării de sănătate.

Întrucât SRI este o instituţie bugetară, salarizarea personalului se realizează potrivit legii salarizării unitare şi a actelor normative de salarizare anuale. Cei care aleg o carieră în SRI beneficiază de soldă de funcţie, soldă de grad, gradaţii, normă de hrană, drepturi de echipament şi, în funcţie de domeniul de activitate, de anumite drepturi care vin să compenseze condiţiile deosebite de muncă în care îşi desfăşoară activitatea. Pe măsură ce personalul avansează în grad şi funcţie şi în condiţiile obţinerii unor performanţe profesionale, drepturile salariale pot creşte.

Procesul de selecţie constă în parcurgerea unor etape eliminatorii, care presupun interviuri de selecţie, examinări profesionale, psihologice, medicale şi, după caz, de evaluare a cunoştinţelor de limbi străine, de cultură generală şi de utilizare a calculatorului. De asemenea, întrucât munca în SRI presupune lucrul cu documente clasificate, este necesară și o verificare în vederea acordării avizelor de securitate, conform legislației naționale. Având în vedere complexitatea etapelor ce trebuie parcurse, în funcţie de domeniul pentru care se dorește angajarea, durata procesului de selecţie este cuprinsă, de regulă, între 6 şi 9 luni.

În funcţie de vechimea în muncă, personalul militar din instituţie beneficiază de 32 sau 38 de zile calendaristice de concediu de odihnă anual, pe care îl poate planifica în funcție de propriile opţiuni. Pe lângă acesta, cadrul legal în vigoare conferă şi alte drepturi precum concediu de studii, de formare profesională, de creştere a copilului, concediu de îngrijire a copilului bolnav, de acomodare, concediu paternal, concediu fără plată, medical, dar şi permisii pentru situaţii deosebite, precum căsătoria, naşterea unui copil sau pentru alte situaţii personale.

Conform legislaţiei în vigoare, persoanele care doresc să fie încadrate în SRI trebuie să nu fi fost condamnate printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru o infracţiune săvârşită din culpă sau cu intenţie, la pedeapsa închisorii cu executare ori cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, respectiv cu amendă, chiar dacă au beneficiat de amnistie sau graţiere înainte de începerea executării pedepsei, respectiv de reabilitare.

La părăsirea instituţiei în orice mod, angajaţii SRI au obligaţia, prin lege şi prin angajamentul semnat la încadrare, de a păstra confidenţialitatea datelor şi informaţiilor referitoare la activităţile pe care le-au desfăşurat sau de care au luat cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor.

Pensionarea se face conform legislaţiei naţionale în vigoare. În legea actuală (Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare), vârsta standard de pensionare pentru cadrele militare bărbaţi şi femei este stabilită la 60 de ani, fiind mai redusă decât a angajaţilor din sectorul civil (65 ani - bărbaţi şi 63 ani - femei), dat fiind specificul activităţii. În funcţie de activitatea concretă desfăşurată, cadrele militare pot beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare.

În SRI femeile şi bărbaţii desfăşoară acelaşi tip de activităţi, în colective mixte.

Programul de lucru standard este de 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, însă în funcţie de domeniul în care personalul îşi desfăşoară activitatea, programul poate fi flexibil. În unele situaţii, poate fi solicitată prezenţa angajaţilor în unităţi şi în afara orelor de program, pe timpul weekend-ului sau al sărbătorilor legale.

Oferim tuturor angajaţilor noştri posibilitatea valorizării propriilor competenţe, pe diferite niveluri ierarhice. Astfel, cu sprijinul unui consilier de carieră, angajaţii au posibilitatea de a-şi stabili traseul profesional, pe funcţii de execuţie sau de comandă, și de a-şi găsi locul care li se potrivește cel mai bine.

În situaţia în care abilităţile şi aptitudinile angajaţilor pot fi valorificate pe un alt domeniu de activitate decât cel pentru care au fost încadrate, asigurăm suportul necesar pentru o reconversie în cadrul instituţiei, prin cursuri de pregătire şi perfecţionare, dar şi schimburi de experienţă cu instituţii partenere. Avem astfel grijă ca aceştia să atingă un nivel ridicat de profesionalizare, indiferent de domeniul în care lucrează.

Cultura de securitate reprezintă ansamblul de valori, atitudini şi comportamente manifestate la nivelul societăţii, cu rol preventiv în apărarea şi protecţia personală, de grup şi statală în faţa unor riscuri şi ameninţări, agresiuni reale şi potenţiale. Modul de raportare a cetăţenilor la domeniul securităţii joacă un rol semnificativ în gestionarea de către instituţiile de resort a evoluţiilor de pe plan intern.

Misiunea SRI nu este de a urmări persoane, ci de a cunoaşte, preveni şi contracara ameninţări la adresa securităţii naţionale.

Principalele ameninţări, aşa cum sunt enunţate în actele normative cu caracter general, se referă la activităţi de spionaj pe teritoriul României, criminalitate organizată transfrontalieră, terorism, subminarea statului de drept, precum şi acţiuni sau inacţiuni care lezează interesele economice strategice ale României şi care au ca efect degradarea ori distrugerea resurselor naturale ale ţării.

Pentru semnalarea unor astfel de situaţii, cetăţenii se pot adresa Sectorului Relaţii cu cetăţenii, prin modalităţile disponibile pe site-ul Serviciului, în secţiunea <Contact>.

Informaţiile supuse atenţiei vor fi analizate cu toată disponibilitatea, potrivit competenţelor legale ale Serviciului Român de Informaţii.

Aspectele de interes ce pot contribui la realizarea securităţii naţionale sunt valorificate în procesul de aplicare a legilor incidente din domeniu, iar cele care privesc săvârşirea unei infracţiuni, se comunică organelor de urmărire penală.

Deși, în prezent, nu există o amenințare directă și explicită la adresa României, riscul unui astfel de eveniment pe teritoriul național nu poate fi complet exclus. Abordarea preventivă și eforturile conjugate ale instituțiilor din Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului au făcut posibilă menținerea nivelului de alertă albastru-precaut.

Nivelul de alertă teroristă este aprobat de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), la propunerea directorului Serviciului Român de Informații.

Suspiciunile privind o ameninţare teroristă pot fi semnalate la telverde (link). SRI verifică cu seriozitate toate suspiciunile semnalate şi angrenează resurse importante, motiv pentru care vă rugăm să utilizaţi responsabil această linie telefonică. Precizăm că alarmarea fără motiv întemeiat se pedepseşte conform legii.

Recomandăm ca, la prezentarea în punctul de control de securitate, să informaţi personalul de securitate cu privire la existenţa dispozitivului metalic implantat.

De asemenea, precizăm că o adeverinţă sau o scrisoare medicală, care să confirme intervenţia chirurgicală şi să ateste implantarea dispozitivului metalic, poate fi utilă pe parcursul controlului de securitate, însă nu este obligatorie, iar dacă elementele metalice generează o alarmă la trecerea prin cadrul porţii detectoare de metale, documentul nu substituie verificările suplimentare necesar a fi efectuate în astfel de situaţii, inclusiv prin aplicarea controlului manual sau utilizarea echipamentelor de detectare a urmelor de explozivi în punctul de control sau în cabina special amenajată.

Totodată, traducerea documentului medical într-o limbă de circulaţie internaţională poate fi utilă la controlul de securitate de pe alte aeroporturi din Europa.

Deşi activitatea legată de spionaj sau criminalitate organizată pare un domeniu rezervat cinematografiei, astfel de activităţi se desfăşoară în mod curent în realitatea contemporană şi orice persoană poate deveni, cu sau fără voie, instrumentul acestora. SRI încurajează toţi cetăţenii României să fie vigilenţi în privinţa unui interes aparte pe care cineva îl poate manifesta în relaţionarea directă sau în spaţiul virtual şi să semnaleze prompt aceste suspiciuni autorităţilor competente.

Interceptarea comunicaţiilor se realizează cu stricta respectare a prevederilor legale, în situaţiile - temeinic justificate şi motivate corespunzător - în care se constată existenţa unor ameninţări la adresa securităţii naţionale, în baza unor mandate emise de judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care au o perioadă de valabilitate de maximum 6 luni.

Informaţiile privind viaţa particulară, onoarea sau reputaţia persoanelor, cunoscute incidental în cadrul obţinerii datelor necesare securităţii naţionale, nu pot fi făcute publice.

Toate datele cu caracter personal cunoscute/deţinute de Serviciu sunt radiate, respectiv distruse dacă, în urma desfăşurării activităţilor specifice prevăzute de lege, se constată că acestea nu sunt corecte, suspiciunile nu sunt confirmate sau datele nu prezintă interes pentru securitatea naţională. Excepţie fac datele personale furnizate cu consimţământul persoanei, în vederea efectuării verificărilor de securitate specifice, în condiţiile legii.

De asemenea, toate datele obţinute sau gestionate în activitatea de informaţii, inclusiv datele personale au caracter secret de stat şi sunt protejate corespunzător.

Pentru desfăşurarea misiunilor sale, SRI are acces la bazele de date deţinute de alte autorităţi şi instituţii publice numai în condiţiile legii, cu respectarea strictă a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

Informaţia de interes public este orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi sau instituţii publice.

Da, dar numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice de către persoana în cauză.

Accesul la informaţii secrete de stat este condiţionat de deţinerea unui document de acces, eliberat de conducătorul instituţiei deţinătoare de astfel de informaţii, cu respectarea principiului necesităţii de a cunoaşte, în baza avizului comunicat de ORNISS. Accesul la informaţii secrete de serviciu este permis în baza autorizaţiei emise de conducătorul entităţii în cadrul căreia persoana activează.

Documentele se clasifică în conformitate cu prevederile normelor legale în vigoare în materia protecţiei informaţiilor clasificate, respectiv Legea nr.182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, modificată şi completată, şi Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului României nr.585/2002, modificate şi completate.

Pe acest fond, precizăm că declasificarea informaţiilor se realizează în situaţiile prevăzute în mod expres şi limitativ de art.20 din Standarde: a) termenul de clasificare a expirat; b) dezvăluirea informaţiilor nu mai poate prejudicia securitatea naţională, apărarea ţării, ordinea publică ori interesele persoanelor de drept public sau privat deţinătoare; c) a fost atribuit de o persoană neîmputernicită prin lege.

În situaţia în care nu este întrunită niciuna dintre condiţiile enumerate, solicitările nu pot fi soluţionate în mod favorabil.

Pentru iniţierea unor acţiuni şi valorificarea unor drepturi în faţa instanţelor de judecată, în măsura în care actele indicate vor fi apreciate ca utile pentru rezolvarea cauzelor deduse judecăţii, pot fi transmise şi în forma clasificată, pentru accesarea lor potrivit dispoziţiilor legale.

Informaţiile de interes public sunt informaţiile care privesc activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi sau instituţii publice, cu excepţia informaţiilor clasificate, şi pot fi solicitate de către orice persoană fizică sau juridică, de cetăţenie română sau străină. Informaţiile referitoare la datele personale sunt informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice de către persoana căreia îi aparţin.

SRI editează revista Intelligence, care poate fi accesată online la adresa http://intelligence.sri.ro. Totodată, sub egida unor campanii de educare privind securitatea naţională, SRI distribuie broşuri care descriu activitatea sa şi oferă informaţii privind felul în care cetăţenii României pot contribui la cunoaşterea, prevenirea şi contracararea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.

De asemenea, detalii despre organizarea şi funcţionarea SRI, drepturile şi obligaţiile personalului, precum şi despre locul şi rolul instituţiei în cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională pot fi obţinute prin consultarea secţiunii Legislaţie (link).

Serviciul Român de Informaţii a luat fiinţă în baza Decretului CPUN nr.181 din 25 martie 1990, iar prin art.45 din Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI, instituţiei noastre i s-a atribuit sarcina preluării, spre conservare şi folosinţă, a fondurilor de arhivă ce privesc securitatea naţională ale organelor de informaţii cu competenţă pe teritoriul României, anterior anului 1990.

Pe parcursul evoluţiei legislaţiei interne, Serviciului Român de Informaţii i-au fost create, iniţial prin Legea nr.187/1999, iar ulterior prin OUG nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, obligaţii legale referitoare la transferul acestor fonduri de arhivă către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, îndatoriri pe care instituţia noastră le-a dus la îndeplinire.

Din aspectele prezentate mai sus, rezultă că, pentru soluţionarea unei astfel de cereri, este necesar să vă adresaţi Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, actualul deţinător al fondului arhivistic creat de organele securităţii statului în perioada de dictatură comunistă.

Da. SRI are deschise conturi oficiale în cadrul platformelor Facebook, Twitter, Youtube şi Pinterest unde sunt publicate materiale de interes publicului larg.

Puteți găsi toate informațiile necesare pentru a intra în contact cu SRI folosind secțiunea contact

În funcţie de agenda de activităţi programate a conducerii Serviciului, se va analiza oportunitatea primirii în audienţă ori stabilirii unei întâlniri cu un reprezentant al instituţiei, persoana interesată urmând a fi contactată în vederea stabilirii coordonatelor acesteia.

De asemenea, vă aducem la cunoştinţă că subiectele pe care doriţi să le abordaţi cu ocazia audienţei pot fi formulate în scris şi transmise fie pe adresa de poştă electronică a Serviciului, dacă este cazul, fie în plic sigilat la Sectorul Relaţii cu publicul, urmând a fi prezentate conducerii instituţiei, pentru a fi analizate conform competenţelor conferite prin lege. Precizăm că, în conformitate cu reglementările menţionate, SRI întreprinde măsurile necesare pentru asigurarea stării de securitate naţională şi promovarea intereselor statului român, iar eventualele aspecte de interes rezultate sunt valorificate prin informarea beneficiarilor legali.

Puteţi contacta structura SRI de relații cu publicul pentru a ne aduce la cunoştinţă eventuale suspiciuni privind nereguli în activitatea instituţiei sau a reprezentanţilor acesteia.

De asemenea, legea garantează dreptul oricărei persoane de a sesiza Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, atunci când se consideră lezată în drepturile sau libertăţile sale prin folosirea mijloacelor de obţinere a informaţiilor sau dacă are cunoştinţă de încălcări ale prevederilor constituţionale şi ale altor dispoziţii legale de către Serviciul Român de Informaţii în activitatea sa.

Totodată, potrivit Constituţiei, orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime.

Deşi SRI nu organizează vizite publice, în condiţii speciale, populaţia poate participa la evenimente (ocazionate de manifestări academice, zile ale porţilor deschise, întâlniri cu diverse categorii civile, etc.).

Potrivit HG 585/2002 este interzis accesul altor persoane, în afara celor care dispun de permis de acces, în locurile în care sunt gestionate informaţii secrete de stat.

La cererea persoanelor fizice şi juridice din sectorul privat, SRI acordă asistenţă de specialitate pentru protejarea informaţiilor clasificate aflate în posesia acestora şi prevenirea scurgerii unor astfel de date ce nu pot fi aduse la cunoştinţa publicului. Asistenţa de specialitate se acordă contra cost.

Asistenţa de specialitate se acordă gratuit persoanelor fizice şi juridice din sectorul privat care execută comenzi pentru stat, în limita şi pe durata acestora, precum şi celor care desfăşoară activitate de cercetare ori de producţie în probleme sau cu privire la aspecte de interes naţional.

În conformitate cu prevederile art. 162 şi 163 din Standardele naţionale aprobate prin HG nr. 585/2002, pot fi realizate interviuri de securitate pentru a detalia aspectele rezultate din verificările efectuate.

Asistenţa de specialitate în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate se poate solicita în scris la direcţiile judeţene de informaţii sau la Biroul de Relaţii cu Cetăţenii de la sediul central al Serviciului. La cererea persoanelor fizice şi juridice din sectorul privat, SRI acordă asistenţă de specialitate pentru protejarea informaţiilor clasificate aflate în posesia acestora şi prevenirea scurgerii unor astfel de date ce nu pot fi aduse la cunoştinţa publicului. Asistenţa de specialitate se acordă contra cost.

Asistenţa de specialitate se acordă gratuit persoanelor fizice şi juridice din sectorul privat care execută comenzi pentru stat, în limita şi pe durata acestora, precum şi celor care desfăşoară activitate de cercetare ori de producţie în probleme sau cu privire la aspecte de interes naţional.

În conformitate cu reglementările de securitate aplicabile pe componenta protecţiei surselor generatoare de informaţii - INFOSEC, staţiile de lucru pe care sunt procesate şi stocate informaţii secrete de stat trebuie acreditate de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.

Pot beneficia transportul documentelor clasificate sau neclasificate oficiale, prin intermediul SRI, autorităţile şi instituţiile publice, agenţii economici cu capital integral sau parţial de stat, precum şi alte persoane de drept public ori privat, deţinătoare de asemenea informaţii. Pentru a beneficia de Sistemul de colectare, transport, distribuire şi protecţie a corespondenţei clasificate organizat de către unităţile specializate ale SRI, este necesară completarea unui formular (link către formular). După completare, formularul respectiv este clasificat secret de serviciu, conform prevederilor HG nr.1349/2002. Pentru mai multe informaţii, vă invităm să consultaţi „Ghidul practic privind colectarea, transportul, distribuirea şi protecţia corespondenţei clasificate“.

Prin intermediul Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul”, sunt oferite cursuri de licenţă, masterat, doctorat şi postuniversitare. Mai multe detalii regăsiţi pe site-ul ANIMV la adresa: www.animv.ro

SRI susține și promovează inițierea și dezvoltarea profesională a studenților prin programe de Internship. Stagiile de practică se realizează în baza unui Acord de parteneriat încheiat între SRI şi instituţia de învăţământ superior, precum şi a Convenţiei-cadru privind efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii de licenţă/master, încheiată între Serviciu, instituţia de învăţământ superior şi student. Activitatea de practică se desfăşoară în conformitate cu planul de învăţământ şi în baza unui portofoliu de practică întocmit de instituţia de învăţământ a practicantului (studentului).

După terminarea studiilor de licenţă sau masterat profesional, absolvenții sunt încadrați ca ofiţer într-una dintre unităţile SRI. Aşteptările instituţiei faţă de aceștia sunt cele legate de îndeplinirea cu profesionalism a atribuţiilor ce le revin în noua calitate.

Documentația de solicitare a avizului SRI cuprinde următoarele documente:

• Cerere (Cerere GDPR) către SRI de obţinere a avizului

Cererea va fi însoţită, după caz, de:

• Documente necesare eliberării avizului SRI, solicitat în baza Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, cu modificările şi completările ulterioare (Conţinut Documentaţie L50)
• Documente necesare eliberării avizului SRI, solicitat în baza Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare (Conţinut Documentaţie L350)

Cererea și documentele aferente se transmit Serviciului Român de Informații la adresa de e-mail [email protected]

sau

Pot fi depuse în Sistemul Electronic Naţional (SEN), după crearea unui cont, la https://edirect.e-guvernare.ro*, cu utilizarea modelului de cerere disponibil pe această platformă.

*Se va utiliza numai una dintre cele două opțiuni

Formalitățile necesare licențierii pentru desfășurarea activităților în domeniul pazei și protecției / proiectare, instalare, modificare sau întreținere a componentelor sau sistemelor de alarmare împotriva efracției sunt reglementate de Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor și Hotărârea de Guvern nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 și se regăsesc pe site-ul Poliției Române, la adresa https://politiaromana.ro/ro/structura-politiei-romane/unitati-centrale/directia-de-ordine-publica/serviciul- sisteme-de-securitate-private/licentiere-reinnoire.

Ulterior depunerii documentației necesare prevăzute pe site-ul menționat, în cursul procedurii de verificare a îndeplinirii condițiilor de acordare a licenței, inspectoratele de poliție județene, respectiv Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, se adresează Serviciului Român de Informații pentru eliberarea avizului prealabil.